O femeie de 36 de ani din Cugir, judetul Alba, a transferat 68.989 de lei intr-un cont indicat de persoane care s-au prezentat drept reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei si ai Politiei Romane. Pentru a-i castiga increderea, suspectii i-au trimis imagini cu documente de legitimare si alte acte false, unele create cu ajutorul inteligentei artificiale. Suma a fost ulterior blocata de politisti si restituita victimei.
Cum a fost convinsa femeia sa transfere banii
Femeia a fost contactata telefonic de persoane necunoscute, care au pretins ca reprezinta institutii oficiale. In timpul discutiilor, acestea i-au trimis fotografii cu legitimatii si alte documente menite sa dea credibilitate povestii prezentate.
Unele dintre materialele folosite pentru inducerea in eroare ar fi fost realizate cu ajutorul inteligentei artificiale, relateaza News.ro.
Convinsa ca discuta cu reprezentanti reali ai BNR si ai Politiei Romane, femeia si-a transferat economiile din contul curent intr-un cont bancar indicat de cei care o contactasera.
Valoarea transferului a fost de 68.989 de lei.
Banii au fost blocati inainte sa fie pierduti
La scurt timp dupa efectuarea transferului, femeia si-a dat seama ca ar putea fi victima unei inselaciuni si a sesizat Politia Orasului Cugir.
Cazul a fost preluat de agentul principal de politie Bota Catalin Mihai, din cadrul Compartimentului de Investigatii Criminale. Activitatile au fost desfasurate sub supravegherea Parchetului de pe langa Judecatoria Alba Iulia.
Interventia rapida a permis blocarea sumei transferate inainte ca banii sa fie pierduti definitiv. Ulterior, intreaga suma a fost restituita femeii.
Cercetarile continua pentru infractiunea de inselaciune, iar politistii incearca sa identifice persoanele implicate.
Documentele false pot parea tot mai credibile
Cazul din Alba evidentiaza una dintre metodele folosite tot mai usor in tentativele de frauda: prezentarea unor documente aparent oficiale pentru a crea impresia ca apelul vine din partea unei institutii reale.
O fotografie cu o legitimatie, un antet oficial sau un document cu elemente grafice credibile nu reprezinta insa o garantie a autenticitatii. Astfel de materiale pot fi falsificate, editate sau generate cu ajutorul unor instrumente bazate pe inteligenta artificiala.
Pentru victime, presiunea creata in timpul apelului si aparenta de autoritate pot transforma o solicitare suspecta intr-una care pare legitima. Tocmai de aceea, verificarea independenta a informatiilor este esentiala inaintea oricarui transfer de bani sau a transmiterii unor date personale.
Politia avertizeaza asupra solicitarilor de bani
Politistii reamintesc ca reprezentantii Politiei, ai BNR, ai ANAF, medicii sau angajatii altor institutii publice nu contacteaza oamenii telefonic pentru a le cere transferuri bancare sau date personale.
O astfel de solicitare trebuie tratata cu suspiciune, indiferent cat de convingatoare par documentele sau explicatiile primite.
In situatii similare, intreruperea conversatiei si verificarea informatiei prin canalele oficiale ale institutiei invocate pot preveni pierderi importante.
In cazul femeii din Cugir, reactia rapida dupa realizarea transferului a facut posibila recuperarea banilor. Ancheta continua pentru stabilirea intregului mecanism al fraudei si identificarea autorilor.