Comisia Europeana a reafirmat marti, 28 iulie 2026, sprijinul Uniunii Europene pentru Curtea Penala Internationala si a cerut statelor sa execute imediat mandatele de arestare ramase in vigoare. Pozitia a fost exprimata la Bruxelles, in contextul vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu la Washington si al discutiilor privind traseul urmat de aeronava sa prin spatiul aerian al mai multor state care recunosc jurisdictia CPI, informeaza EFE.
Uniunea Europeana isi reafirma sprijinul pentru CPI
Anouar El Anouni, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, a fost intrebat in timpul unui briefing de presa despre deplasarea lui Benjamin Netanyahu in Statele Unite si despre survolarea unor tari europene.
Reprezentantul Comisiei nu a oferit o interpretare juridica privind fiecare stat traversat de avionul premierului israelian. El a precizat ca intrebarile punctuale legate de atributiile si procedurile Curtii Penale Internationale trebuie adresate direct institutiei.
In acelasi timp, El Anouni a subliniat ca pozitia politica a Uniunii Europene ramane clara. Blocul comunitar sustine CPI, respecta principiile prevazute de Statutul de la Roma si isi mentine angajamentul fata de justitia penala internationala.
Comisia Europeana a insistat si asupra independentei si impartialitatii Curtii. In viziunea institutiei, cooperarea cu CPI face parte din efortul mai larg de combatere a impunitatii pentru cele mai grave incalcari ale dreptului international.
Apel la cooperare deplina din partea statelor
Purtatorul de cuvant a amintit ca, in 2023, Consiliul Uniunii Europene a adoptat concluzii prin care statele erau indemnate sa coopereze pe deplin cu CPI. Aceasta cooperare include si punerea imediata in aplicare a mandatelor de arestare pendinte.
Mesajul Comisiei nu a vizat doar un anumit stat, ci a reluat o obligatie generala sustinuta la nivel european. Aplicarea concreta a mandatelor depinde insa de autoritatile nationale si de responsabilitatile asumate de fiecare tara prin tratatele internationale la care este parte.
Discutia a fost reaprinsa de itinerariul aeronavei care il transporta pe Netanyahu spre Washington. Datele furnizate de sisteme de monitorizare a traficului aerian au indicat ca avionul a traversat spatiul aerian al Greciei, Italiei, Frantei si Canadei. Toate cele patru tari sunt semnatare ale Statutului de la Roma, tratatul pe baza caruia functioneaza Curtea Penala Internationala.
Mandatul emis pe numele premierului israelian
CPI a emis in noiembrie 2024 un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de razboi si crime impotriva umanitatii legate de conflictul din Fasia Gaza.
Dupa emiterea mandatului, premierul israelian a evitat, in anumite deplasari, spatiul aerian al unor state care recunosc jurisdictia Curtii, intre care Spania si Irlanda. Calatoria spre Statele Unite a readus in atentie obligatiile statelor semnatare si limitele practice ale aplicarii unui mandat international.
Vizita de la Washington a fost insotita si de reactii politice in Statele Unite. Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, s-a pronuntat in favoarea punerii in executare a mandatului emis de CPI, in eventualitatea unei deplasari a lui Netanyahu la New York.
Presedintele american Donald Trump a respins public aceasta posibilitate. El a declarat ca premierul israelian nu va fi arestat cat timp se afla pe teritoriul Statelor Unite.
Pozitia exprimata de Comisia Europeana pune din nou in prim-plan diferenta dintre sprijinul politic pentru justitia internationala si modul concret in care fiecare stat aplica obligatiile asumate. Bruxelles-ul insista insa ca mandatele CPI nu trebuie tratate selectiv, iar cooperarea cu institutia trebuie sa ramana deplina si imediata.