Cancerul bronho-pulmonar reprezinta principala cauza de deces oncologic in randul barbatilor, iar fumatul ramane factorul dominant in aparitia acestuia, avertizeaza dr. Adrian Pana, medic primar in sanatate publica si management din cadrul Institutului National de Sanatate Publica (INSP). Potrivit specialistului, un sfert din totalul deceselor cauzate de cancer in randul barbatilor sunt atribuite acestui tip de cancer, iar reducerea prevalentei fumatului poate contribui decisiv la scaderea mortalitatii.
Fumatul, factorul determinant in cazurile de cancer la plamani
Dr. Adrian Pana a explicat ca fumatul este, fara echivoc, cauza principala a cancerului bronho-pulmonar. Desi exista persoane care sustin ca au cunoscuti care au fumat toata viata fara sa dezvolte cancer, aceste exemple izolate nu contrazic datele statistice solide. Riscul crescut de cancer la plamani asociat fumatului este documentat in studii medicale ample, iar tarile care au aplicat politici ferme de reducere a consumului de tutun au observat o scadere clara a numarului de decese oncologice.
Romania, in acest context, se afla inca in urma statelor care au implementat masuri sustenabile pentru reducerea fumatului in randul populatiei. Specialistii in sanatate publica sustin ca este esentiala o abordare integrata, care sa includa programe de educatie, reglementari mai stricte privind publicitatea produselor din tutun si facilitarea accesului la servicii de renuntare la fumat.
Expunerea profesionala la poluanti creste riscul oncologic
Un alt aspect important semnalat de dr. Pana este legat de expunerea la medii toxice, in special in cazul barbatilor care activeaza in industrii cu grad ridicat de risc. Domenii precum petrochimia, constructiile sau mineritul implica, adesea, contactul direct cu substante periculoase, pulberi fine si compusi cancerigeni.
Aceste riscuri profesionale se adauga expunerii personale, iar combinarea acestora cu fumatul si consumul de alcool amplifica semnificativ pericolul. Medicul subliniaza ca aceste realitati fac ca barbatii sa fie mai vulnerabili in fata cancerului pulmonar, nu doar din cauza obiceiurilor personale, ci si a mediilor de lucru in care activeaza.
Poluarea, un factor agravant ignorat
In afara factorilor comportamentali si profesionali, poluarea atmosferica este un alt element major care contribuie la cresterea incidentei cancerului pulmonar. Romania inregistreaza niveluri alarmante de poluare in mai multe orase, iar acest fenomen nu este tratat cu prioritatea necesara.
Dr. Pana atrage atentia ca, in lipsa unor masuri ferme de reducere a emisiilor si de monitorizare eficienta a calitatii aerului, cazurile de cancer cauzate de conditiile de mediu vor continua sa creasca. El considera ca este esential ca Ministerul Mediului sa-si asume un rol activ in combaterea poluarii, prin masuri care sa aiba impact real asupra sanatatii publice.
Preventia, cheia reducerii mortalitatii
In acest context, preventia ramane cel mai eficient mijloc de reducere a numarului de cazuri de cancer bronho-pulmonar. Campaniile de constientizare, screeningul pentru persoanele aflate in grupe de risc si politicile de descurajare a fumatului sunt esentiale pentru diminuarea impactului acestei boli.
In paralel, se impune si consolidarea masurilor legislative care sa permita interventii rapide asupra mediului, protectia lucratorilor din industrii toxice si monitorizarea continua a poluarii in zonele urbane si industriale.
Pentru ca aceste schimbari sa devina realitate, este necesar un efort coordonat intre Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului, institutiile locale si mediul educational. Numai printr-o abordare sistemica se poate spera la o reducere sustenabila a mortalitatii cauzate de cancerul pulmonar in Romania.