Un baiat de 3 ani diagnosticat cu hepatoblastom metastatic, o forma maligna de cancer hepatic, nu mai prezenta semne detectabile ale bolii dupa doua administrari ale unei terapii experimentale CAR-T. Cazul, prezentat in The New England Journal of Medicine si relatat de ScienceAlert, ofera un rezultat incurajator pentru utilizarea acestei forme de imunoterapie impotriva tumorilor solide, domeniu in care eficienta CAR-T a fost pana acum mai dificil de demonstrat.
Copilul avea cancer extins la plamani
La momentul diagnosticului, medicii au identificat in lobul stang al ficatului copilului o tumora de 11,2 pe 9,6 pe 7,1 centimetri. Boala se raspandise deja la plamani si existau indicii privind o posibila extindere la nivelul oaselor.
Tratamentul initial a fost unul complex. Baiatul a trecut prin trei serii de chimioterapie, iar tumora hepatica principala a fost indepartata chirurgical. Au urmat alte doua operatii pentru eliminarea leziunilor canceroase ajunse la plamani.
In pofida acestor interventii, boala a revenit rapid, fiind identificata o noua tumora pulmonara. Recidiva a deschis posibilitatea includerii copilului in studiul CARE, primul studiu pe oameni al unei forme experimentale de terapie CAR-T.
Cum functioneaza terapia CAR-T
Terapia CAR-T foloseste propriile celule ale sistemului imunitar al pacientului. Celulele T sunt recoltate si modificate genetic astfel incat sa poata recunoaste mai eficient anumite caracteristici ale celulelor canceroase si sa le atace.
Aceasta strategie a produs rezultate importante in tratamentul unor cancere de sange. Aplicarea sa in cazul tumorilor solide este insa mai dificila, motiv pentru care raspunsul observat la copilul cu hepatoblastom este relevant pentru cercetatori.
In acest caz a fost utilizata terapia experimentala GPC3-CAR. Celulele T ale pacientului au fost modificate pentru a identifica glicpican-3 (GPC3), o proteina exprimata la nivel ridicat in cancerele hepatice.
Cercetatorii au introdus, de asemenea, gene care permit exprimarea proteinelor imunitare interleukina-15 si interleukina-21. Scopul modificarii a fost cresterea longevitatii celulelor CAR-T si a capacitatii lor de a distruge tumora, abordarea fiind bazata pe rezultate obtinute anterior in modele preclinice.
Ce s-a intamplat dupa cele doua administrari
Copilul a primit doua perfuzii cu tratamentul GPC3-CAR. Dupa prima administrare, investigatiile CT au indicat un raspuns partial.
Medicii au observat in acelasi timp scaderea nivelului de alfa-fetoproteina din sange, un indicator folosit pentru urmarirea activitatii tumorale in acest caz.
A doua doza a fost administrata dupa opt saptamani. Investigatiile efectuate ulterior nu au mai identificat semne ale bolii, cu exceptia unor modificari cicatriciale reziduale.
La 12 luni dupa tratament, copilul continua sa fie fara semne detectabile de cancer. Rezultatul este cu atat mai important cu cat boala revenise anterior dupa chimioterapie si mai multe interventii chirurgicale.
David Steffin, oncolog pediatru la Baylor College of Medicine si primul autor al raportului, a aratat ca acest caz demonstreaza posibilitatea obtinerii unui raspuns complet si de durata intr-o tumora solida rezistenta la chimioterapie. El a subliniat si faptul ca tratamentul a putut fi administrat in regim ambulatoriu, fara toxicitate sistemica.
Un rezultat promitator, dar obtinut la un singur pacient
Succesul tratamentului nu inseamna ca eficienta si siguranta terapiei au fost deja demonstrate pentru toti pacientii cu hepatoblastom. Este vorba despre cazul unui singur copil inclus intr-un studiu aflat intr-o etapa timpurie.
Aceasta diferenta este esentiala. Un raspuns complet poate arata ca o strategie terapeutica are potential, insa sunt necesare date de la mai multi pacienti pentru a stabili cat de des functioneaza, cat dureaza beneficiile si ce riscuri poate presupune.
Andras Heczey, oncolog pediatru de la Seattle Children’s Hospital si University of Washington si coautor al cercetarii, considera ca rezultatul ofera dovezi ca noile celule CAR-T ar putea reprezenta o abordare sigura si eficienta pentru hepatoblastom. Cercetatorul a subliniat insa necesitatea continuarii evaluarii la pacientii cu tumori solide GPC3 pozitive.
Studiile continua pentru tumorile solide
Cercetarea nu se opreste la acest caz. Tratamentul este evaluat in continuare in cadrul studiului CARE de la Baylor College of Medicine.
In paralel, o abordare similara este analizata in studiul clinic IMPACT, desfasurat prin Seattle Children’s Hospital. Aceste cercetari ar trebui sa ofere mai multe informatii despre modul in care raspund alti pacienti si despre profilul de siguranta al terapiei.
Cazul este important si prin prisma unei probleme mai ample a imunoterapiei: extinderea succesului CAR-T de la cancerele hematologice catre tumorile solide. Acestea din urma au reprezentat o provocare mai dificila pentru aceasta tehnologie.
Rezultatul obtinut la copilul de 3 ani arata ca o tumora solida agresiva si rezistenta la tratamentele administrate anterior poate raspunde complet unei terapii CAR-T concepute pentru o tinta specifica. Deocamdata insa, cazul trebuie privit ca un semnal stiintific promitator, nu ca dovada existentei unui tratament universal pentru hepatoblastom sau pentru cancerul hepatic.
Datele publicate in The New England Journal of Medicine, alaturi de continuarea studiilor CARE si IMPACT, vor permite cercetatorilor sa afle daca rezultate similare pot fi reproduse la un numar mai mare de pacienti.