Ungaria a ajuns, pentru prima data in istoria moderna, sa detina rezerve de aur mai mari decat Romania, dupa ce Banca Nationala a Ungariei a majorat stocul national la 110 tone. Romania ramane la aproximativ 103,6 tone, nivel care nu s-a schimbat de mai multi ani. Informatia a fost evidentiata de publicatia financiara Világgazdaság si marcheaza o schimbare simbolica in regiune.
Cum s-a schimbat raportul dintre cele doua tari
Diferenta dintre cele doua state nu este foarte mare ca volum, dar este semnificativa prin mesajul pe care il transmite. Ungaria a urcat la un nivel record de 110 tone, in timp ce rezerva Romaniei a ramas in jurul a 103,6 tone. Astfel, pentru prima data in perioada moderna, tara vecina a trecut inaintea Romaniei la acest capitol.
In cazul rezervelor de aur, nu conteaza doar cantitatea, ci si strategia din spatele ei. Aurul este privit de bancile centrale ca un activ de siguranta, folosit in perioade de incertitudine economica, de volatilitate financiara sau de tensiuni geopolitice. Din acest motiv, evolutia rezervelor este urmarita atent, chiar si atunci cand diferentele dintre state par moderate.
Strategia prin care Budapesta si-a marit rezervele
Banca Nationala a Ungariei a avut rezerve de aur inca de la infiintarea sa, in 1924, insa nivelul acestora a oscilat puternic de-a lungul timpului. In perioada de dinaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, stocul a crescut, iar la finalul razboiului aproximativ 30 de tone de lingouri si monede au fost evacuate in Austria. Ulterior, aurul a fost readus in tara si a contribuit la stabilizarea economiei.
Dupa schimbarea de regim, rezervele au fost reduse treptat pana la un minim de aproximativ 3,1 tone. Schimbarea de directie a venit mult mai tarziu. In 2018, Banca Nationala a Ungariei si-a majorat stocul de peste zece ori, pana la 31,5 tone. In 2021, nivelul a fost din nou marit, de aceasta data pana la 94,5 tone. Un nou pas a fost facut in 2024, anul centenarului institutiei, cand s-a decis cresterea rezervelor pana la 110 tone.
Aceasta succesiune de decizii arata o politica asumata si constanta, orientata spre consolidarea rezervei fizice de aur si spre intarirea unei pozitii strategice considerate importante pentru stabilitatea financiara.
Unde se afla aurul Romaniei
Un aspect relevant in aceasta comparatie tine si de locul in care este pastrat aurul. In cazul Romaniei, aproximativ 60% din rezerva, adica aproape 60 de tone, se afla in seifurile Bancii Angliei din Londra. Ungaria pune accent tot mai mult pe disponibilitatea fizica si pe controlul strategic al rezervelor sale.
Aceasta diferenta de abordare nu schimba neaparat valoarea rezervei, dar arata doua moduri distincte de administrare. Pentru unele state, depozitarea in marile centre financiare internationale ofera siguranta si acces facil. Pentru altele, pastrarea aurului cat mai aproape de tara are o valoare suplimentara, inclusiv simbolica.
Un indicator important si la nivel regional
Cresterea stocului de aur a influentat si raportul pe cap de locuitor. In Ungaria, cantitatea de aur raportata la populatie a urcat de la 0,32 uncii la 0,37 uncii. Astfel, statul vecin a ajuns sa detina cele mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din Europa Centrala si de Est.
Acest indicator este folosit adesea pentru a intelege mai bine dimensiunea rezervei in raport cu marimea tarii. Nu este singurul criteriu relevant, dar ofera o imagine mai clara asupra efortului de acumulare facut de banca centrala.
O tendinta care depaseste regiunea
Strategia adoptata de Ungaria face parte dintr-un context mai larg. La nivel global, aurul a redevenit un activ foarte cautat de bancile centrale. In 2025, cererea mondiala de aur a depasit 5.000 de tone, un nivel record. Desi achizitiile bancilor centrale au fost mai mici decat in anii anteriori, acestea au ramas la un nivel ridicat, de aproximativ 860 de tone, peste media ultimului deceniu.
Statele Unite continua sa detina cele mai mari rezerve din lume, cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania, cu 3.350 de tone, si de Italia si Franta, fiecare cu peste 2.400 de tone. In 2025, cel mai mare cumparator a fost Polonia, cu peste 80 de tone, iar Kazahstanul si Brazilia au ramas, de asemenea, cumparatori importanti.
In acest context, depasirea Romaniei de catre Ungaria nu este doar un detaliu statistic, ci si expresia unei politici active de consolidare a rezervelor intr-un moment in care multe state prefera sa isi intareasca pozitia prin active considerate sigure.