Ungaria detine in prezent 110 tone de aur si a depasit Romania la nivelul rezervelor oficiale pentru prima data in istoria moderna, arata o analiza realizata pe baza datelor World Gold Council, citata de StirilePROTV. Romania are 103,6 tone de aur in rezerva internationala, nivel care a ramas neschimbat de mai multi ani, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei.
Ungaria si-a majorat rezerva de aur
Rezervele de aur ale Ungariei au crescut semnificativ in ultimii ani. Intre decembrie 2023 si aprilie 2026, acestea au urcat de la 94,5 tone la 110 tone, ceea ce inseamna o crestere de 16,4%.
Aceasta evolutie plaseaza Ungaria pe locul al noualea la nivel mondial in clasamentul statelor care si-au majorat cel mai mult rezervele de aur in perioada analizata. Cu cele 110 tone de aur, Ungaria are acum a 37-a cea mai mare rezerva de aur din lume.
Noua pozitionare o pune inaintea unor state precum Coreea de Sud, Romania si Australia. Diferenta fata de Romania este relativ redusa in termeni cantitativi, insa are o semnificatie simbolica, deoarece marcheaza o schimbare in raportul dintre cele doua tari la acest capitol.
Romania pastreaza acelasi nivel al rezervelor
Romania detine 103,6 tone de aur in rezerva internationala. Nivelul nu s-a modificat de mai multi ani, ceea ce inseamna ca avansul Ungariei nu vine dintr-o scadere a rezervelor romanesti, ci din cresterea stocului de aur detinut de banca centrala maghiara.
Aurul din rezerva internationala este unul dintre activele pe care bancile centrale le folosesc pentru stabilitate financiara si credibilitate. Desi nu are aceeasi utilizare zilnica precum valuta, el ramane important in perioade tensionate, cand pietele financiare devin instabile sau cand increderea in anumite monede scade.
La nivel global, mai multe state au ales in ultimii ani sa isi consolideze rezervele de aur. Analiza citata arata ca, in medie, rezervele statelor examinate au crescut cu 6,47% intre 2023 si 2026. Doar 16 tari si-au redus stocurile in aceeasi perioada.
De ce cumpara statele aur
Aurul este privit de banci centrale ca un activ de siguranta. Poate fi vandut sau folosit pentru atragerea de fonduri in perioade de criza financiara, ceea ce ii confera o functie de lichiditate.
In acelasi timp, aurul ofera protectie in fata fluctuatiilor valutare. Atunci cand monedele nationale sau valutele de rezerva trec prin perioade de volatilitate, aurul este considerat un activ de refugiu.
Un alt motiv pentru care statele pastreaza aur este reducerea dependentei de anumite valute, inclusiv de dolarul american. Rezervele de aur pot oferi o marja mai mare de independenta financiara, mai ales pentru statele care vor sa isi diversifice activele.
Raportul aminteste si exemplul Turciei, unde banca centrala ar fi vandut 52 de tone de aur intr-o perioada de presiune asupra rezervelor financiare. Un astfel de caz arata ca aurul nu este doar un simbol al bogatiei nationale, ci si o resursa strategica ce poate fi folosita atunci cand situatia economica o cere.
Valoarea aurului a crescut puternic
Un alt element important este evolutia pretului aurului. Pretul mediu al unei tone a crescut de la 76,9 milioane de dolari in aprilie 2025 la 156,3 milioane de dolari in aprilie 2026. Cresterea este de 103%.
Aceasta scumpire a dus la majorarea valorii rezervelor chiar si in cazul statelor care nu au cumparat aur suplimentar. Practic, tarile care si-au mentinut stocurile au ajuns sa detina rezerve mai valoroase doar prin cresterea pretului de piata.
In acest context, faptul ca Ungaria si-a majorat cantitatea de aur a avut un efect dublu: a crescut atat volumul rezervei, cat si valoarea acesteia. Romania, in schimb, a ramas la aceeasi cantitate, dar a beneficiat de cresterea pretului aurului la nivel international.
Evolutia confirma interesul tot mai mare al bancilor centrale pentru aur intr-o perioada marcata de incertitudini economice si financiare. Pentru Romania si Ungaria, comparatia rezervelor atrage atentia asupra strategiilor diferite adoptate de cele doua state in administrarea activelor de rezerva.