Pe 21 mai, Romania respira un alt aer. E una dintre acele zile care nu se reduce la o simpla mentiune in calendar. Intre nume, biserici, slujbe, traditii, flori si urari, Sfintii Imparati Constantin si Elena raman adanc inradacinati in sufletul si memoria noastra colectiva. Poate nu toti stim detalii despre viata lor, dar aproape fiecare dintre noi are in familie sau in cercul apropiat un Costel, o Elena, o Nuti sau un Costin. Iar asta spune deja foarte multe.
Dar cum se explica aceasta legatura atat de vie, de personala si de puternica? De ce aceste doua figuri istorico-religioase, venite dintr-un imperiu apus, continua sa aiba un loc atat de viu in cultura romaneasca?
Un imparat care a schimbat istoria si o mama devenita sfanta
Constantin cel Mare si mama sa, Elena, sunt doua dintre cele mai importante personalitati ale crestinismului timpuriu. Dar spre deosebire de sfintii martiri sau de apostoli, ei n-au venit din smerenie si saracie, ci din inima puterii politice romane.
Constantin este cel care a legalizat crestinismul in Imperiul Roman prin faimosul Edict de la Milano din 313. Nu doar ca a permis libera practicare a religiei crestine, dar a sustinut construirea de biserici, a oferit privilegii clerului si a sprijinit unificarea dogmatica a credintei prin convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea.
Mama sa, Elena, a fost mai mult decat o imparateasa. A fost o cautatoare de sfintenie, o femeie care a pornit in pelerinaj in Tara Sfanta, unde, potrivit traditiei, a descoperit crucea pe care a fost rastignit Hristos. Aceasta descoperire a avut un impact urias in lumea crestina, iar Sfanta Cruce a devenit simbolul credintei si al biruintei asupra paganismului.
Traditiile romanesti de 21 mai
Intre semn, superstitie si ritual
In lumea satului romanesc, sarbatoarea de 21 mai era – si ramane in multe locuri – o zi cu semnificatii aparte. Nu doar religioase, ci si legate de ritmul naturii, al muncilor agricole si al vietii comunitare.
- Ziua vitei-de-vie: Taranii spuneau ca daca plantezi vita-de-vie sau pomi in ziua Sfintilor Constantin si Elena, prind sigur. Solul e „binecuvantat”.
- Protectie impotriva pasarilor daunatoare: In unele regiuni, nu se lucra deloc in aceasta zi. Se spunea ca, altfel, graurii si ciorile vor ataca culturile.
- Ziua pastorilor: In anumite zone din Ardeal, 21 mai marca alegerea locului pentru stana si hotararea in ce gospodarii se duc oile la muls.
- Aprinderea focurilor: In zone de munte, oamenii aprindeau focuri pe dealuri pentru a alunga spiritele rele si a sfinti pamantul.
Multe din aceste obiceiuri, aparent superstitioase, vin dintr-o mentalitate ancestrala in care religia si natura mergeau mana in mana.
Numele lor, peste tot in jurul nostru
Numele Constantin si Elena sunt printre cele mai purtate in Romania. E greu sa treaca 21 mai fara ca cineva din apropiere sa nu fie sarbatorit.
Variante masculine:
- Constantin
- Costel
- Costica
- Costin
- Tinu
- Tinel
Variante feminine:
- Elena
- Ileana
- Leana
- Nuti
- Nuta
- Lenuta
- Elenuta
De la nume de botez la diminutive afectuoase, de la vechi prenume taranesti la nume regale (Regina Elena, de exemplu), identitatea nationala a integrat aceste nume profund in cultura sa.
Biserici, manastiri si hramuri
Hramuri in toate colturile tarii
Exista peste 400 de biserici in Romania care poarta hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena”. Multe dintre ele au fost ridicate in sate, din initiativa comunitatilor locale, tocmai pentru a marca protectia acestor sfinti asupra oamenilor si a pamantului.
Catedrala Arhiepiscopala din Constanta
Una dintre cele mai cunoscute biserici cu acest hram este Catedrala Arhiepiscopala din Constanta, ridicata la inceputul secolului XX. Este considerata un simbol al orasului, dar si un loc cu o vibratie spirituala aparte, aflat la intersectia dintre istorie, credinta si identitate romaneasca.
Manastiri cu hramul Sfintilor Imparati:
- Manastirea Stanceni (jud. Mures)
- Manastirea Constantin si Elena din Balcic (in trecut, teritoriu romanesc)
- Schituri de maici sau calugari care, desi mici, pastreaza traditia si hramul sfintilor
Imaginea lor in icoane si arta bisericeasca
Imparati si sfinti, in acelasi timp
In iconografie, Constantin si Elena apar frecvent impreuna, tinand intre ei Crucea – simbolul central al crestinatatii. Ambii sunt imbracati in haine imperiale, dar fetele sunt senine, smerite. Asta spune multe despre impacarea dintre putere si credinta, dintre autoritate si umilinta.
Pe peretii multor biserici din Romania, aceste icoane se regasesc in pronaos, acolo unde credinciosii aprind lumanari pentru vii si morti, ca un simbol al protectiei divine asupra casei si neamului.
Legatura spirituala a romanilor cu cei doi sfinti
Romanii i-au primit pe Constantin si Elena nu doar in icoane, ci in viata de zi cu zi. De aceea ii regasesti in:
- nume de scoli, gradinite, asociatii crestine;
- troite de la drumuri de tara;
- poezii religioase sau rugaciuni de seara.
Pentru multi oameni simpli, sfintii nu sunt personaje indepartate, ci prieteni spirituali, ocrotitori, un fel de prezenta discreta care vegheaza. De aceea se roaga la ei nu doar de 21 mai, ci si cand viata e grea.
Cuvinte care raman
„Intocmai cu Apostolii” nu e doar un titlu onorific. Inseamna ca au dus credinta mai departe, au schimbat lumea, au plantat radacinile unei civilizatii intregi. Iar faptul ca in Romania, la secole distanta, oamenii inca ii invoca, ii serbeaza, le rostesc numele, e dovada clara ca legatura nu s-a pierdut.
Pentru unii, poate e doar o zi cu florile de mai pe masa si cu mesaje pe telefon. Dar pentru cei care privesc putin mai adanc, 21 mai e o punte intre vremuri, intre credinta, istorie si viata traita.
Foto: doxologia.ro