Romania se confrunta cu o situatie fiscala extrem de fragila, inregistrand in anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana, potrivit celor mai noi date publicate de Eurostat si analizate in raportul oficial al Comisiei Europene. Cu un deficit de 9,3% din PIB, Romania se detaseaza clar de celelalte state membre care se afla in dificultate fiscala, pozitionandu-se cu mult peste limita recomandata de 3% stabilita prin Pactul de Stabilitate si Crestere.
Un context fiscal alarmant
Comparativ cu Romania, Polonia, care ocupa locul al doilea in acest clasament negativ, are un deficit de 6,6%, urmata de Franta cu 5,8% si Slovacia cu 5,3%. Aceste cifre subliniaza gravitatea situatiei economice interne, mai ales intr-un context european in care tot mai multe state incearca sa-si readuca finantele publice pe o traiectorie sustenabila, dupa socurile generate de pandemia COVID-19 si de impactul razboiului din Ucraina.
De altfel, doar cinci state membre ale Uniunii Europene au reusit sa incheie anul 2024 cu excedente bugetare: Danemarca (+4,5%), Irlanda si Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1%) si Portugalia (+0,7%). Restul tarilor au raportat deficite, ceea ce reflecta dificultatile economice cu care se confrunta intreaga regiune, insa Romania se evidentiaza negativ prin dimensiunea dezechilibrului sau bugetar.
Cauzele structurale ale dezechilibrului
Privind in profunzime, deficitul bugetar ridicat al Romaniei nu este doar rezultatul unor decizii de moment, ci reflecta o serie de probleme structurale acumulate in timp. Printre acestea se numara:
- cresterea continua a cheltuielilor publice rigide (salarii si pensii);
- o politica fiscala dezechilibrata, caracterizata prin colectare slaba a taxelor si evaziune fiscala extinsa;
- masuri populiste cu impact bugetar crescut, in special in anii electorali;
- lipsa unor reforme fiscale coerente si sustenabile.
Din perspectiva unui economist, deficitul de aproape 10% reprezinta un semnal de alarma major. In lipsa unor corectii rapide si eficiente, Romania risca sa intre sub incidenta procedurii de deficit excesiv impusa de Comisia Europeana, cu implicatii directe asupra finantarii externe si a credibilitatii internationale.
Datoria publica: intre echilibru si presiune
In ceea ce priveste raportul dintre datoria publica si PIB, Romania nu se numara (inca) printre cele mai indatorate state, insa tendinta de crestere este evidenta. Spre comparatie, cele mai mici niveluri ale datoriei raportate la PIB au fost inregistrate in:
- Estonia (23,6%),
- Bulgaria (24,1%),
- Luxemburg (26,3%),
- Danemarca (31,1%),
- Suedia (33,5%),
- Lituania (38,2%).
Pe de alta parte, 12 state membre ale UE au avut o datorie publica mai mare de 60% din PIB – considerata o limita de sustenabilitate in criteriile de la Maastricht. Printre acestea se numara:
- Grecia (153,6%),
- Italia (135,3%),
- Franta (113%),
- Belgia (104,7%),
- Spania (101,8%).
Romania, desi se afla inca sub pragul critic de 60%, risca, prin acumularea de deficite anuale mari, sa ajunga rapid in aceasta zona rosie, mai ales in absenta unor politici fiscale corective.
Ce urmeaza pentru Romania?
Pe termen scurt, Romania trebuie sa elaboreze un plan credibil de consolidare fiscala, care sa includa:
- o revizuire a politicilor de cheltuieli publice;
- o strategie clara de crestere a veniturilor bugetare prin modernizarea ANAF si combaterea evaziunii;
- regandirea sistemului de taxe si impozite, astfel incat povara sa fie distribuita echitabil si eficient.
Fara o abordare ferma si coerenta, Romania risca nu doar pierderea increderii investitorilor, ci si afectarea semnificativa a stabilitatii macroeconomice.