O posibila retragere a trupelor americane din Europa de Est provoaca ingrijorare in randul aliatilor NATO, in special in Romania si Polonia, doua dintre tarile-cheie ale flancului estic. Conform unei investigatii realizate de NBC News, oficiali de rang inalt de la Pentagon iau in calcul reducerea contingentului militar american cu pana la 10.000 de soldati, decizie care ar marca o schimbare semnificativa in strategia SUA in regiune.
Potrivit sursei citate, discutiile sunt in plina desfasurare in cadrul Departamentului Apararii al Statelor Unite, iar propunerea analizata vizeaza retragerea a aproximativ jumatate din trupele suplimentare dislocate in Europa dupa invazia Rusiei in Ucraina, in 2022. O astfel de miscare ar fi profund simbolica si cu potential impact major asupra perceptiei de securitate in regiune.
Ce presupune aceasta retragere si de ce conteaza
Militarii vizati fac parte din contingentul suplimentar de aproximativ 20.000 de trupe pe care administratia Biden i-a desfasurat in Europa incepand cu anul 2022, in contextul agravarii conflictului ruso-ucrainean. Acestia au avut rolul de a intari postura defensiva a NATO in tarile din proximitatea Ucrainei, in special Romania si Polonia – doua tari considerate esentiale pentru descurajarea agresiunii ruse.
Propunerea aflata acum in dezbatere ar insemna retragerea a pana la 10.000 de soldati, ceea ce reprezinta o reducere semnificativa a capacitatii de reactie rapida a Aliantei in Europa Centrala si de Est. Conform oficialilor europeni si americani citati de NBC, acest plan este luat in considerare in paralel cu eforturile administratiei Trump de a negocia o eventuala incetare a focului in Ucraina, in discutii informale cu Moscova.
Tot in acest context, Vladimir Putin a transmis ca este dispus sa discute un armistitiu doar daca se opreste complet sprijinul militar oferit Ucrainei de statele occidentale.
Contextul politic: presiuni asupra Europei si pivotul catre Asia
Miscarea vine in contextul unei schimbari de directie a politicii externe a SUA sub noua administratie Trump. Atat presedintele, cat si unii dintre oficialii sai de top si-au exprimat in mod repetat dorinta ca aliatii europeni sa isi asume mai multa responsabilitate in ceea ce priveste propria securitate, sugerand ca Statele Unite nu mai pot si nu mai doresc sa fie principalul garant al apararii continentului.
Aceasta retorica nu este noua, dar pare sa capete un contur mai ferm. Secretarul apararii Pete Hegseth, aflat la prima sa vizita oficiala in strainatate, a declarat la Bruxelles ca „realitatile strategice actuale impun o repozitionare a prioritatilor”. El a subliniat ca SUA isi vor concentra atentia asupra granitei sudice si a regiunii indo-pacifice, unde tensiunile cu China continua sa creasca.
Elbridge Colby, nominalizat pentru functia de consilier principal pentru politici la Pentagon, sustine la randul sau o realiniere a resurselor si eforturilor catre Asia, considerand ca pericolul reprezentat de China depaseste in prezent importanta implicarii continue in Europa si Ucraina.
Ingrijorari in Europa si reactii politice din SUA
Retragerea trupelor americane este privita cu mare ingrijorare de partenerii europeni ai Statelor Unite, care se tem ca aceasta decizie ar putea fi perceputa de Rusia drept un semn de slabiciune sau lipsa de angajament.
Seth Jones, vicepresedinte al Centrului pentru Studii Strategice si Internationale, avertizeaza ca un astfel de gest ar putea fi interpretat de Kremlin ca o diminuare a capacitatii de descurajare a NATO, ceea ce ar stimula Rusia sa devina mai activa in Europa de Est si Centrala.
Pe plan intern, propunerea a starnit controverse chiar in Congresul SUA. Senatorul republican Roger Wicker, presedintele comisiei pentru fortele armate, a criticat dur aceasta posibila reorientare strategica. Intr-o declaratie facuta in timpul unei audieri, el a spus:
„Sunt mahnit de aceste viziuni complet gresite si periculoase ale unor birocrati de mana a doua din Departamentul Apararii. Ei incearca sa obtina o retragere americana din Europa fara o coordonare clara si transparenta cu secretarul apararii.”
Motivele financiare si prioritatile strategice
Pe langa considerentele geopolitice, exista si o motivatie economica in spatele acestei propuneri. Sub administratia Trump, Pentagonul se confrunta cu reduceri bugetare, iar o eventuala retragere a fortelor din Europa ar permite realocarea fondurilor catre alte zone de interes – in special regiunea Asia-Pacific, unde SUA intentioneaza sa-si extinda prezenta militara in fata influentei crescande a Chinei.
Economiile realizate prin retragerea trupelor ar putea fi folosite si pentru modernizarea echipamentelor si investitii in tehnologie militara avansata. Astfel, armata americana ar putea deveni mai flexibila, mai rapida si mai bine echipata pentru a face fata conflictelor viitoare in teatre de operatiuni mai complexe decat cele traditionale.
Romania si Polonia, din nou in centrul atentiei
Pentru Romania si Polonia, vestea nu este deloc una linistitoare. Cele doua tari au devenit, in ultimii ani, piloni esentiali in arhitectura de aparare a flancului estic NATO. Prezenta trupelor americane, inclusiv a celor dislocate temporar dupa 2022, a fost nu doar un element de siguranta militara, ci si unul simbolic, ce reflecta angajamentul Washingtonului fata de securitatea regiunii.
In Romania, baza de la Mihail Kogalniceanu si instalatiile din Cincu au devenit puncte strategice in infrastructura NATO. O eventuala reducere a contingentului american ar putea afecta nu doar planurile de aparare, ci si moralul populatiei si increderea in soliditatea parteneriatului strategic romano-american.
In Polonia, prezenta militara americana este chiar mai extinsa, iar Varsovia a investit semnificativ in facilitati si in sprijin logistic pentru trupele aliate. In acest context, orice schimbare poate avea consecinte pe termen lung asupra dinamicii regionale.
Ce urmeaza?
Deocamdata, planul este in faza de analiza si consultare. Nu s-a luat nicio decizie oficiala, iar evolutia situatiei din Ucraina, precum si reactiile aliatilor NATO, vor cantari greu in decizia finala. Totusi, semnalele transmise de administratia Trump sunt clare: o reconfigurare a prioritatilor globale este in curs de desfasurare, iar Europa ar putea pierde din centralitatea pe care a avut-o in ultimele decenii in strategia de aparare a SUA.
Intr-un peisaj geopolitic tot mai volatil, echilibrul intre prezenta militara si diplomatia de securitate devine o provocare tot mai mare. Statele europene vor fi, poate mai mult ca niciodata, nevoite sa isi intareasca propriile capacitati de aparare si sa ia in serios ideea unei autonomii strategice reale.