La sfarsitul anului 2024, Romania va inregistra o rata a inflatiei mai mare decat cea anticipata initial, potrivit unei revizuiri facute de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca prognoza inflatiei pentru finalul anului a fost ajustata la 4,9%, in crestere de la estimarea de 4% realizata anterior. Mai mult, proiectia pentru sfarsitul anului 2025 indica o rata a inflatiei de 3,5%, o valoare care reflecta sperantele unei stabilizari moderate in perioada urmatoare.
Oscilatiile inflatiei, influentate de efecte de baza si contexte economice externe
Intr-un context economic caracterizat de schimbari frecvente, BNR subliniaza ca o parte din fluctuatiile inflatiei sunt rezultatul „efectelor de baza.” Acestea includ factori precum eliminarea unor majorari de impozite indirecte la inceputul anului 2024 si scaderile preturilor gazelor naturale si ale alimentelor neprocesate in trimestrul al doilea. Acesti factori au un impact semnificativ asupra ritmului de crestere al inflatiei si sunt esentiali in interpretarea si ajustarea previziunilor economice pe termen scurt si mediu.
Guvernatorul Isarescu a explicat ca o parte din acest context economic este influentata de masurile fiscale si bugetare prevazute pentru viitor, care vor afecta atat deficitul bugetar, cat si pe cel extern, cunoscute ca „deficitele gemene.” Cu ambele deficite situate in prezent in jurul valorii de 8%, Romania se confrunta cu provocari semnificative in mentinerea stabilitatii economice si in ajustarea acestor dezechilibre prin masuri de corectie.
Mugur Isarescu: „In vara eram mai optimisti cu privire la inflatie”
Mugur Isarescu a declarat ca, in perioada verii, prognoza BNR era mai optimista. „In vara eram mai optimisti, insa acum nu mai vedem ca inflatia va scadea asa cum anticipam,” a afirmat guvernatorul.
Aceasta schimbare de perspectiva reflecta dificultatea cu care inflatia reactioneaza la masurile economice in contextul actual. Seceta si factorii exogeni, precum evolutiile internationale ale pietelor, au adaugat presiune asupra economiei si a preturilor, in special in lunile de toamna tarzie si iarna timpurie. Guvernatorul avertizeaza ca influenta secetei va continua sa se faca simtita si in luna decembrie, contribuind la presiunile inflationiste din finalul anului.
Ce urmeaza pentru inflatie si cum poate evolua pe termen lung
Pentru urmatorii ani, BNR estimeaza ca Romania va reusi sa isi stabilizeze rata inflatiei, readucand-o in intervalul tintit, dar acest proces se va intinde pana la inceputul anului 2026. Totusi, guvernatorul BNR avertizeaza ca aceste estimari depind in mare masura de politicile fiscale si de masurile de corectie care urmeaza sa fie implementate.
In lipsa unor decizii clare si bine implementate, Romania ar putea intampina dificultati in reducerea inflatiei in intervalul tintit. Proiectiile anterioare din rapoartele BNR indicau un nivel mai scazut al inflatiei, dar recenta crestere a preturilor la alimente si marfuri de baza a necesitat ajustarea prognozelor pentru a reflecta realitatea economica.
Politicile economice necesare pentru a controla inflatia si a sustine economia
Potrivit lui Mugur Isarescu, politica monetara a BNR ramane fundamentata pe datele economice disponibile in prezent. Acest lucru inseamna ca Banca Nationala isi adapteaza prognozele si strategiile in functie de evolutiile reale ale pietei, dar si de masurile fiscale si bugetare care urmeaza sa fie adoptate de Guvern in anul urmator.
Isarescu a mai explicat ca „deficitul extern” este, in mare parte, o reflectie a deficitului public, ambele aflate in jurul valorii de 8%. Reducerea acestui deficit bugetar prin masuri fiscale corective va contribui, indirect, la diminuarea deficitului extern. Totusi, Isarescu subliniaza ca pana cand aceste masuri nu sunt implementate si analizate in practica, prognoza ramane bazata doar pe datele existente, nu pe posibile schimbari fiscale.
Factori exogeni si influenta lor asupra inflatiei: seceta si instabilitatea pietelor internationale
Pe langa masurile fiscale interne, Romania se confrunta cu factori exogeni care influenteaza inflatia intr-o maniera dificil de controlat. In acest sens, seceta din ultimele luni a afectat puternic productia agricola, ceea ce a dus la cresterea preturilor la alimentele de baza. Mugur Isarescu a mentionat ca aceasta seceta va continua sa aiba efecte asupra pietelor si va contribui la mentinerea unui nivel crescut al inflatiei in lunile noiembrie si decembrie.
De asemenea, instabilitatea pietelor internationale, amplificata de factori geopolitici si economici externi, influenteaza indirect preturile si economia interna, sporind dificultatea de a mentine sub control nivelul preturilor. Aceste fenomene externe contribuie la o crestere economica lenta si la o crestere constanta a preturilor la marfurile esentiale.
Cum va afecta inflatia bugetele personale?
Revizuirea in crestere a prognozei de inflatie poate insemna pentru consumatori preturi mai ridicate la produsele de baza si la servicii esentiale. Pana la stabilizarea completa a inflatiei, familiile vor trebui sa se adapteze la un nivel de trai afectat de scumpiri si sa isi gestioneze bugetele mai atent.
Cu toate acestea, daca masurile de corectie fiscala si bugetara vor fi implementate eficient, BNR estimeaza ca Romania ar putea reveni la un nivel stabil al preturilor, evitand un „puseu inflationist” semnificativ in finalul acestui an. In contextul actual, consumatorii pot lua in calcul optiuni pentru a economisi si pot fi atenti la optimizarea cheltuielilor zilnice.
Revizuirea prognozei de inflatie a BNR arata clar ca inflatia ramane o provocare majora pentru Romania, mai ales in conditiile economice actuale si in absenta unor masuri fiscale rapide si eficiente. Desi BNR preconizeaza ca inflatia va intra in intervalul tintit pana in 2026, evolutiile economice si masurile guvernamentale din urmatorii ani vor juca un rol esential in atingerea acestui obiectiv.
Sursa foto: Libertatea.