Intr-un context international tot mai tensionat, in care securitatea europeana este pusa la incercare de actiunile tot mai agresive ale Federatiei Ruse, Germania ia in calcul o decizie cu greutate istorica: reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Potrivit presei germane, citata de publicatii precum Der Spiegel si Frankfurter Allgemeine Zeitung, ministrul german al Apararii, Boris Pistorius, a declarat ca Bundeswehr – armata federala – are nevoie de cel putin 100.000 de noi recruti pentru a face fata provocarilor actuale si viitoare.
Este vorba despre o reorientare radicala a politicii militare germane, intr-o tara care, timp de decenii, a ezitat sa se implice militar dincolo de propriile granite, din cauza trecutului sau istoric. Insa noile realitati geopolitice par sa forteze Berlinul sa abandoneze aceasta retinere.
De ce acum? Contextul regional si amenintarea rusa
Decizia vine pe fondul escaladarii tensiunilor in Europa de Est, dar si in urma agresiunii ruse in Ucraina, care a zguduit fundatiile ordinii de securitate continentale. Germania, care pana nu demult promova o abordare pacifista si o armata mai degraba orientata spre misiuni externe de mentinere a pacii, isi regandeste rapid postura defensiva.
Ministrul Boris Pistorius a subliniat, in declaratiile sale recente, ca „ne aflam intr-un punct de cotitura istorica”, iar capacitatea Germaniei de a-si apara teritoriul si aliatii depinde de un efort colectiv mult mai consistent. „Daca nu vom avea suficiente inscrieri voluntare, va trebui sa recurgem la o forma de recrutare obligatorie. Apararea nationala nu poate fi lasata doar in seama celor care aleg sa se ofere”, a precizat el.
Bundeswehr sub presiune: goluri mari de personal
Bundeswehr-ul se confrunta de ani buni cu un deficit de personal, infrastructura invechita si o imagine publica subreda. Desi guvernul federal a promis, incepand din 2022, investitii uriase in aparare – inclusiv un fond special de 100 de miliarde de euro – realitatea din teren arata ca fara oameni, echipamentele moderne raman doar simboluri.
In prezent, armata germana numara aproximativ 180.000 de soldati activi, insa strategiile NATO si angajamentele din cadrul Aliantei cer o forta mult mai mare si mai mobila in Europa Centrala. Obiectivul este ca Germania sa poata sustine in mod credibil o postura de descurajare militara pe flancul estic, inclusiv prin prezenta permanenta in tarile baltice, Polonia si Romania.
Cum ar putea arata noul model de serviciu militar?
Germania a suspendat serviciul militar obligatoriu in 2011, intr-un moment in care pericolul unei confruntari armate conventionale in Europa parea de domeniul trecutului. Revenirea la un astfel de model ar presupune, insa, o regandire completa a logisticii, instruirii si cadrului legal.
Potrivit surselor din Ministerul Apararii, se discuta despre un model „hibrid” care sa permita atat voluntariatul, cat si recrutarea obligatorie in caz de necesitate. Cei vizati ar putea fi tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani, care ar urma sa efectueze un stagiu de instruire de cateva luni. Optiunile alternative, precum serviciul civil sau participarea in unitati de rezerva, ar putea fi mentinute pentru cei care nu doresc o implicare directa in actiuni militare.
De asemenea, guvernul analizeaza o reforma a comunicarii publice legata de aparare, astfel incat populatia sa inteleaga mai bine importanta acestui efort colectiv. „Trebuie sa reconstruim nu doar capacitatea militara, ci si cultura apararii”, a punctat Pistorius.
Reactii mixte in societatea germana
Anuntul despre posibilitatea reintroducerii armatei obligatorii a starnit un val de reactii in Germania. Partidele din coalitia de guvernare sunt impartite: in timp ce social-democratii si ecologistii sunt reticenti, conservatorii din CDU/CSU sustin ideea, considerand-o o „necesitate strategica”.
Sindicatele, organizatiile pentru drepturile omului si unele ONG-uri si-au exprimat deja ingrijorarea privind o eventuala obligativitate, invocand drepturile individuale si riscul unei militarizari fortate a societatii. De cealalta parte, o parte tot mai vizibila a opiniei publice pare dispusa sa accepte masuri nepopulare, daca acestea sunt prezentate ca esentiale pentru apararea suveranitatii nationale si a democratiei europene.
Germania, in linia intai a apararii europene
Este clar ca Berlinul nu mai poate ramane in expectativa. Pozitia sa geografica, resursele economice si influenta politica in cadrul UE o plaseaza in centrul arhitecturii de aparare europene. Daca Franta are forta nucleara si Marea Britanie proiecteaza putere prin aliante globale, Germania este cea care trebuie sa sustina greul in Europa continentala – logistic, financiar si uman.
Reintroducerea armatei obligatorii ar marca nu doar o schimbare in politica de aparare germana, ci si o recunoastere a faptului ca stabilitatea in Europa nu mai poate fi considerata un dat, ci o realitate care trebuie protejata activ.
Pe fondul unei lumi in schimbare, in care confruntarea cu autocratii devine tot mai probabila, Germania pare decisa sa nu mai lase viitorul securitatii sale in mainile hazardului sau ale bunavointei istorice. Serviciul militar obligatoriu, desi controversat, ar putea deveni una dintre cele mai pragmatice masuri ale deceniului in Europa.