Asociatia Energia Inteligenta avertizeaza, vineri, 17 aprilie 2026, ca deficitul de kerosen din Uniunea Europeana ar putea deschide pentru Romania o oportunitate importanta de pozitionare regionala in domeniul energetic.
In analiza semnata de presedintele AEI, Dumitru Chisalita, problema nu este lipsa resurselor, ci absenta unei directii clare, intr-un moment in care piata europeana are nevoie de combustibil de aviatie, iar dezechilibrele din aprovizionare pot schimba rapid ierarhiile din regiune.
O oportunitate aparuta din dezechilibrele pietei
Analiza porneste de la ideea ca Uniunea Europeana se confrunta nu cu o criza generala de petrol, ci cu un deficit de kerosen rafinat, accentuat de dependenta de importuri si de problemele din lantul de aprovizionare. In acest context, Romania ar putea avea sansa de a deveni un furnizor relevant pentru sud-estul Europei, daca ar reusi sa isi adapteze rapid prioritatile.
Miza nu este una strict comerciala. Combustibilul de aviatie are un rol sensibil intr-o piata europeana aflata sub presiune, iar capacitatea de a produce si livra kerosen catre alte state membre poate insemna mai mult decat exporturi. Poate insemna influenta regionala si o pozitie mai solida in discutiile despre securitatea energetica.
Dumitru Chisalita sustine ca actualul context seamana cu alte momente in care Romania a avut o fereastra favorabila, dar nu a reusit sa o transforme intr-un avantaj strategic pe termen lung.
Critica adusa directiei actuale
In analiza citata, specialistul considera ca directia prezentata recent de Ministerul Energiei, axata exclusiv pe cresterea productiei de motorina pentru piata interna prin rafinarea titeiului din import, poate parea justificata doar intr-un scenariu de criza sau de pericol imediat pentru aprovizionare.
Problema, spune el, este ca autoritatile sustin in acelasi timp ca un asemenea risc nu exista. In aceste conditii, o strategie concentrata doar pe motorina pare limitata si insuficienta pentru un context european mai larg, in care exista un deficit clar de kerosen.
Propunerea avansata este una de echilibru: cresterea cantitatii de motorina destinata pietei interne, dar in paralel cu o orientare mai ferma catre productia de kerosen pentru piata Uniunii Europene. O astfel de optiune depinde, desigur, de capacitatile tehnologice ale rafinariilor din Romania, insa autorul analizei insista ca discutia ar trebui purtata tocmai in aceasta cheie, a interesului strategic, nu doar a nevoilor imediate.
Ce ar insemna o pozitionare regionala reala
Din perspectiva AEI, o asemenea schimbare nu ar trebui sa se opreasca la nivelul productiei. Ea ar trebui insotita de un demers mai amplu prin care Romania sa incerce sa se pozitioneze in interiorul Uniunii Europene drept un pilon relevant pentru securitatea energetica a regiunii.
Mesajul de fond este ca Romania nu poate rezolva singura deficitul european de kerosen, dar poate conta intr-o zona unde aprovizionarea devine tot mai importanta. Altfel spus, sansa nu sta doar in resurse, ci in felul in care statul alege sa gandeasca aceasta perioada: fie ca pe o simpla etapa de administrare curenta, fie ca pe o ocazie de repozitionare regionala.
Analiza lui Dumitru Chisalita avertizeaza ca, fara coordonare si fara o viziune coerenta, Romania risca sa repete un model deja cunoscut: sa fie prezenta intr-un moment important, dar sa nu reuseasca sa influenteze cu adevarat jocul mai mare din jurul ei.