Cristian Mungiu a atras luni atentia, la Cinema Studio, sala UCIN din Bucuresti, ca Romania se confrunta in continuare cu aceeasi problema majora de infrastructura cinematografica: lipsa salilor de cinema. Regizorul a vorbit despre dificultatile distribuirii filmelor romanesti la aproape 20 de ani de la primul Palme d’Or castigat de cinematografia romana si in contextul succesului obtinut de „Fjord” la Cannes.
Caravana de film a devenit o solutie obisnuita
Cristian Mungiu a readus in discutie momentul de dupa castigarea primului Palme d’Or romanesc, obtinut cu filmul „4 luni, 3 saptamani si 2 zile”. In lipsa unei retele suficiente de cinematografe, filmul a fost distribuit atunci printr-o caravana organizata in mai multe orase din tara.
Acea formula trebuia sa functioneze ca o exceptie si, in acelasi timp, ca un semnal pentru autoritati. Regizorul a explicat insa ca, in loc sa determine schimbari, caravana a ajuns sa fie aproape o regula pentru distributia filmului romanesc.
Situatia este cu atat mai apasatoare cu cat, dupa aproape doua decenii, un nou succes important la Cannes nu gaseste in Romania conditiile firesti pentru o lansare pe masura. „Fjord”, filmul despre care Mungiu a vorbit la conferinta de presa, nu beneficiaza inca de o sala dedicata premierelor, filmelor de arta si cinema-ului de autor.
La intalnirea cu jurnalistii a fost prezentat si un scurtmetraj de 15 minute, realizat dupa primul Palme d’Or. Filmul surprindea problemele cinematografiei romanesti asa cum se vedeau ele in urma cu 19 ani. Mesajul a fost limpede: multe dintre acele probleme nu au fost rezolvate.
Cinema Studio, simbolul unei infrastructuri blocate
Conferinta de presa a avut loc la Cinema Studio, o sala inchisa de opt ani. Alegerea spatiului nu este intamplatoare. Pentru breasla, o sala inchisa in centrul Capitalei este un exemplu concret al decalajului dintre prestigiul international al filmului romanesc si conditiile reale de exploatare din tara.
Mungiu a subliniat ca multe orase din Romania nu au cinematograf. In trecut, un film putea fi distribuit in aproximativ 600 de locatii din tara. Astazi, numarul acestora este mai mic de 100. Diferenta arata o restrangere semnificativa a accesului publicului la filmul romanesc, mai ales in afara marilor centre urbane.
Problema nu tine doar de numarul de sali, ci si de tipul acestora. Filmele de autor, premierele importante si festivalurile au nevoie de spatii adecvate, echipate corespunzator si disponibile pentru evenimente culturale. Fara o astfel de infrastructura, lansarea unui film premiat international devine dificila chiar in tara din care provine.
Fondul cinematografic si banii care nu ajung la industrie
Regizorul a vorbit si despre subfinantarea Fondului Cinematografic. Acesta nu este alimentat din bugetul de stat, ci din surse stabilite prin lege, legate de exploatarea cinematografica si de folosirea continutului audiovizual.
Una dintre problemele semnalate este nevirarea taxei pe jocurile de noroc catre Fondul Cinematografic. Prevederea exista in lege din 2020, insa banii nu au fost virati. Datoria acumulata este de cel putin 130 de milioane de euro. Mungiu a aratat ca aplicarea acestei prevederi nu ar necesita o noua alocare bugetara sau o modificare legislativa, ci un ordin al Ministerului Finantelor si al Ministerului Culturii.
O alta sursa importanta este taxa pe publicitatea TV. Centrul National al Cinematografiei nu are insa suficiente mijloace pentru a-i obliga pe cei care datoreaza aceste contributii sa le plateasca integral, in raport cu volumul real de publicitate contractata.
Regizorul a cerut si includerea publicitatii digitale in lista surselor care alimenteaza fondul. A mentionat platforme precum Meta, Google si TikTok, precum si investitiile directe prin VoD. Intr-o piata in care consumul de continut se muta tot mai mult online, o astfel de discutie devine importanta pentru finantarea pe termen lung a cinematografiei.
Arhiva de filme si serviciile cinematografice au nevoie de resurse
Mungiu a legat finantarea cinematografiei si de situatia Arhivei Nationale de Filme. Centrul National al Cinematografiei se ocupa si de aceasta zona, iar lipsa resurselor afecteaza capacitatea de restaurare si pastrare a filmelor aflate in patrimoniu.
Restaurarea si conservarea nu sunt activitati vizibile pentru publicul larg in acelasi fel in care este o premiera de film, dar sunt esentiale pentru memoria culturala. Fara bani suficienti, filmele vechi risca sa fie pastrate in conditii care nu le asigura supravietuirea pe termen lung.
O finantare mai solida ar ajuta si zona prestarilor de servicii cinematografice, care ramane subfinantata. Aceasta parte a industriei este importanta pentru productii, pentru infrastructura tehnica si pentru capacitatea Romaniei de a sustine proiecte cinematografice complexe.
Drepturi de autor si remuneratie pentru operele distribuite online
Cristian Mungiu a vorbit si despre necesitatea completarii Legii drepturilor de autor. Regizorul a cerut ca autorii operelor comunicate public prin servicii de acces la internet sa primeasca o remuneratie echitabila din partea furnizorilor de servicii.
Tema este relevanta intr-un moment in care distributia si consumul de continut s-au schimbat puternic. Filmele, fragmentele video si alte opere audiovizuale ajung la public prin canale diferite fata de perioada in care cinematograful si televiziunea erau principalele cai de acces. Pentru autori, recunoasterea drepturilor in mediul digital ramane o miza importanta.
Nevoia unui complex cultural pentru film
Una dintre solicitarile centrale ale regizorului este construirea sau amenajarea unui complex cultural cu mai multe sali de cinema si spatii pentru activitati conexe. Un astfel de loc ar putea gazdui festivaluri, premiere de film de arta si evenimente dedicate cinema-ului de autor in Bucuresti.
Mungiu a subliniat ca o asemenea infrastructura exista in multe capitale europene. Pentru cineastii romani, lipsa unui spatiu de acest tip in Capitala devine o problema practica, nu doar una simbolica.
Pana la aparitia unei astfel de solutii, regizorul considera utila trecerea Salii Palatului in coordonarea Ministerului Culturii sau a CNC. Sala Palatului este, in prezent, singura sala din Bucuresti care poate gazdui o premiera de film pentru o mie de spectatori. Organizarea unei premiere acolo presupune insa plata a aproximativ 20.000 de euro catre RA-APPS, intr-un spatiu care nici macar nu este echipat pentru proiectie cinematografica. In acelasi timp, sprijinul pe care CNC il poate acorda pentru intreaga distributie este de 40.000 de lei.
Dotarea salilor si reguli mai clare pentru finantare
Regizorul a cerut si accesarea unei linii de finantare, nationale sau europene, pentru dotarea cinematografelor si caselor de cultura aflate in administrarea autoritatilor. Echipamentele de proiectie ar putea extinde reteaua de distributie si ar permite filmelor romanesti sa ajunga in mai multe localitati.
O alta solicitare vizeaza reglementarea concursurilor de finantare organizate de Ministerul Culturii. Mungiu a cerut un sistem transparent, meritocratic si predictibil. Intr-un domeniu in care proiectele au nevoie de planificare pe termen lung, lipsa predictibilitatii poate afecta nu doar productia, ci si distributia si promovarea.
Regizorul a propus inclusiv exceptarea functiei de ministru al Culturii de la rotativa guvernamentala. Argumentul sau tine de nevoia unor programe construite pe o viziune culturala de durata, nu pe schimbari frecvente de conducere.
„Fjord” va avea o proiectie unica in iunie
Premiera in Romania a filmului „Fjord” nu are inca o data stabilita. Organizarea depinde de identificarea unei sali potrivite, de programul actorilor principali, Sebastian Stan si Renate Reinsve, de programul cinematografelor si de data lansarii filmului in Statele Unite.
Cel mai probabil, premiera va avea loc intre lunile octombrie si ianuarie. Pana atunci, filmul va avea o avanpremiera sub forma unei proiectii unice, programata pe 13 iunie, de la ora 19:00, in 90 de cinematografe din tara.
Aceasta solutie vine dupa emotia generata in Romania de noul Palme d’Or si dupa discutiile purtate cu salile disponibile. Pentru publicul roman, proiectia unica reprezinta o ocazie rara de a vedea filmul inaintea lansarii oficiale, intr-un context in care chiar distributia unui titlu premiat la Cannes depinde inca de o infrastructura fragila.
Sursa foto: Agerpres