ANI a identificat trei tipare de incalcare a legii prin noul sistem digital. 106 autosesizari deschise

Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca noul sau sistem digital de analiza a datelor a generat primele rezultate operationale, dupa identificarea unor tipare recurente de incalcare a normelor de integritate in administratia locala si in sistemul de sanatate. Pe baza alertelor transmise de platforma big-data, ANI a deschis 106 autosesizari, iar 50 dintre acestea s-au incheiat cu constatarea unor stari de incompatibilitate.

Institutia prezinta rezultatele ca pe un prim test important pentru procesul de digitalizare. Sistemul este folosit pentru corelarea datelor si pentru semnalarea automata a unor situatii care pot ridica probleme de incompatibilitate, conflict de interese sau nerespectare a conditiilor legale de numire in functii publice.

Trei modele de incalcare a regulilor de integritate

Primele alerte au evidentiat trei categorii principale de situatii suspecte. Una dintre ele vizeaza primarii si viceprimarii care desfasoara activitati incompatibile cu functia publica pe care o ocupa.

Un al doilea tipar priveste consilierii locali care, direct sau prin firme detinute de ei ori de sot sau sotie, incheie contracte cu unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alesi. Astfel de relatii comerciale pot crea situatii in care interesul privat se suprapune peste responsabilitatea publica.

A treia categorie identificata se refera la numirea unor persoane cu apartenenta politica in consiliile de administratie ale spitalelor, fara respectarea tuturor cerintelor prevazute de legislatia in vigoare.

Prin identificarea acestor modele repetitive, sistemul digital permite orientarea verificarilor catre zonele in care riscul de incalcare a legii este mai ridicat.

Peste o suta de autosesizari deschise

In urma alertelor generate automat, ANI a initiat 106 autosesizari. Dintre acestea, 69 au fost deja finalizate.

In 50 de cazuri, inspectorii au constatat existenta unei stari de incompatibilitate. Alte 19 dosare au fost clasate, iar 37 se afla inca in lucru.

Primele solutii rezultate din acest mecanism au fost facute publice inca din iunie 2025. Atunci, verificarile au vizat trei alesi locali care au incheiat contracte cu unitatile administrativ-teritoriale in care isi exercitau mandatele. Valoarea totala a contractelor era de aproximativ un milion de lei.

Pentru ANI, acest exemplu arata ca analiza automata a datelor poate identifica situatii concrete, nu doar riscuri teoretice. Sistemul nu stabileste singur existenta unei incalcari, dar semnaleaza cazurile care necesita o evaluare din partea inspectorilor.

ANI respinge acuzatiile de partizanat

Agentia sustine ca platforma big-data aplica aceleasi criterii tuturor persoanelor verificate, indiferent de apartenenta politica.

Institutia a precizat ca aproximativ 5% dintre persoanele vizate de aceste autosesizari fac parte din partidul care critica in prezent activitatea ANI. Prin aceasta mentiune, Agentia incearca sa raspunda acuzatiilor publice privind o posibila selectare politica a cazurilor.

ANI afirma ca evaluarile sunt actualizate permanent in functie de jurisprudenta si de practica instantelor, inclusiv de hotararile definitive ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Scopul este ca verificarile sa urmeze criterii cat mai clare si previzibile.

Digitalizarea muta accentul spre preventie

Noua abordare, prezentata de institutie sub denumirea ANI 2.0, urmareste identificarea riscurilor inainte ca acestea sa se transforme in situatii mai grave. In loc sa reactioneze doar dupa aparitia unor sesizari publice sau a unor scandaluri, Agentia incearca sa foloseasca datele disponibile pentru a depista din timp eventualele probleme.

Un astfel de mecanism poate reduce timpul necesar pentru gasirea cazurilor relevante si poate permite verificarea unui volum mai mare de informatii. In acelasi timp, fiecare alerta trebuie analizata individual, deoarece existenta unui semnal automat nu inseamna, in mod obligatoriu, ca legea a fost incalcata.

Rezultatele anuntate de ANI arata ca digitalizarea incepe sa aiba efecte concrete in activitatea de control. Miza ramane aplicarea uniforma a regulilor si transformarea datelor intr-un instrument de preventie, nu doar intr-o metoda de constatare ulterioara a abaterilor.

Sursa foto: Facebook / Agentia Nationala de Integritate (ANI)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *