Anul Nou evreiesc

Comunitatea evreilor din Bârlad serbează în aceste zile Anul Nou. În credința iudaică, aceasta este o sărbătoare a căinței prin rugăciune.

Azi este Anul Nou (Roș Hașana) pentru toți cei care îmbrățișează religia iudaică. Anul nou a început din noaptea de 8/9 septembrie și se întinde până astăzi inclusiv. La început de an, evreii bârlădeni se adună la sinagogă pentru a reînnoi relația dintre Dumnezeu și oameni, pentru meditație, reflecție și pocăință. Comunitatea evreilor din urbe enumeră la ora actuală doar 30 de suflete și după orele petrecute la sinagogă se retrag acasă pentru a continua ritualurile religioase. Salutul folosit de ei în aceste zile este “Șana Tova!”, adică “Să ai un an bun!”. Data Anului Nou variază în fiecare an deoarece calendarul evreiesc este lunisolar, cu 12 luni, dar schimbarea anului se produce toamna, în septembrie-octombrie. Anul Gregorian 2010 corespunde anului 5770 ebraic.
Potrivit credinței evreilor, Roș Hașana (Capul anului) este considerată Ziua Judecății. Ei cred că în această zi se hotărășțte soarta fiecărui evreu pentru anul care urmează. Majoritatea obiceiurilor legate de acestă sărbătoare au fost uitate și doar bătrânii mai păstrează câteva dintre ele. Cel mai popular obicei rămâne suflatul în șofar (corn de berbec) ce simbolizează trezirea poporului pentru a medita la faptele din trecut și schimbarea în bine a celor rele. Șofarul prevestește Ziua Judecății și sunetele acestuia se aud în cele două zile ale Anului Nou. În fiecare zi se suflă în șofar de 100 de ori la sinagogă, folosindu-se tonuri diferite, întocmai ca suspinele plângerii. În Ziua Judecății li se interzice evreilor să mănânce, să bea, să chefuiască. Mai mult, religia le interzice să folosească de Anul Nou produse cosmetice de înfrumusețare, parfumuri și chiar să se spele.
Din comunitatea evreilor bârlădeni, deosebit de numeroasă la jumătatea secolului trecut, a rămas doar o mână de oameni. Majoritatea sunt vârstnici, dar reușesc să păstreze tradițiile. Nici rabin nu mai au de zeci de ani și slujbele religioase sunt oficiate de Lazăr Croitorul, liderul lor.